L'ABC di Matematichi: Conceptu di Matematichi da A à Z

Ci hè assai più di matematichi ca l'aghjunghje è a sustegnu, è cum'è u vostru zitellu annuciate, a matematica hè megliu completa. Per aiutà aiutu à l'apprendimentu matimàticu di i vostri figlioli, quì hè un apughjatu à u cuncetti matemati è i termini da addend à zero.

Termini Math from A à Z

A hè per addend. Un addendum hè unu di i numeri chì sò aghjuntu in un problema addicundatu.

In u prublema 3 + 5 = 8, 3 è 5 sò aggiunti.

B hè per parolle. Li paròdi sò i [è] simboli. Sò usati per offset pezzi di ecuazioni cumplessi, chì u so figliolu passà per l'ordine curretta di e operazioni per risolviri u prublema.

C hè di numeri cardinali. Parechje persone alcune numeri cardinali è numinati ordinali cunfunditi. Li nummari cardinali sò numeri di numeru o numerali chì sò usati per contà. (1, 2, 3 o un, dui, trè).

D hè per fatti doppia. Dà boni sò fatti in manera impurtante per u so zitellu per apprezzate a diversità è a multiplicazione. Un fattu doppia hè quandu un numaru hè aghjuntu à o multiplicatu da ellu stessu, cumu 8 + 8 = 16 o 8 x 8 = 64.

E hè per l' equazzioni. Una equazioni hè una sintesia di matemàtica chì hà almenu una signura ugguali. L'equazioni sò pronti à i prublemi di supplementu o di sentenzi corsi alogramati.

F hè per famiglie factu. Famiglie fatti sò un nùmeru di numeri chì sò rilativi à l'altru à una operazione matematica è l'equazioni ch'elli ponu creà in ghjocu.

Per più infurmazioni detallati, vede: Cunfundà a Famiglia fatti .

G hè per a geometria. A Geometria hè un filu di matematica chì studia forme 2D è figuri 3D. Perchè u so figliolu apre studia cù matematica più complexa, a geomitria duverà un rolu più grande in ciò chì ellu hè studiatu.

H hè per l' iputenusa. L'iputenuse hè u latinu longu di un triangulu giustu, u latitudu chì face in u angulu di 90 gradu.

I hè per l' infinitu. L'infinitu hè u "numaru" chì hè rapprisentatu da i vaghjime ottu simbulu:?. Hè più grande è di una quantità più cà qualchì numarariu veru. Ci hè ancu una infinitu negativu chì hè più grande ca qualchì numaru negativu reale.

J hè per justificà. Ancu s'è pudete pensate di justificazioni cum'è chì u vostru zitellu vi dà cum'è scusa quandu hè fattu quarchi cosa incorrecte, in matematica una justificazione hè una storia chì prova chì una cunclusione matematica hè curretta. A ghjustificazione sò in più usata in pruvà tiurufi in geometria.

K hè di secondu chjave. Una secùncia chjave ùn hè micca cume eccellente chì sia. Hè solu l'indicazione di ciò chì mette in una calculatrice è in questu ordenu. i numeri è i simboli chjave sò attrazziati in petite rettangoli.

L hè u minimu cumunità denominale o un multiple. U minimulante cumuni cumuni è e multiletti minimi cumuni sò rilativi. U multilinguu cumuni cumuni hè u numaru chjaru pusitivu chjusu in quale duie numeri ponnu dividinu equitatu. U denominatore cumuni cumuni hè l'usu cumuni più chjucu cumuni chì u numaru inferientu (denominador) di duie frazzioni fatti cumposti.

M hè di mediu, modu è mediu. Per una certa raggiuni, sti trè cuncepzioni ritentanu parechji zitelli per quandu vene à matemà.

U significatu hè a media di un settore di numeri. U modalità hè u numaru chì mostra a più in una lista di numeri.

A mediana hè u numiru in un settore di numeri sottu chì sò esattamente a mità di u restu di i numeri è sopra chì sò esattamente a mità di u restu di i numeri. Bastamente, hè u mezzu di a lista.

N hè per parentesi inchiostati. I parèntesi cummandata sò parechji parentesi trà l'altri parèntesi, cum'è pupi di nidificazione russa. Hè un modu chì permette à i vostri figlioli sapenà quella equazioni per risolviri primi - u settore più internu di parentesi.

O hè per pare ordinariu. Un pare urdunatu hè un settore di coordenetichi gràfiche espressi cum'è (x, y).

x hè sempre u primu numeru è y è sempre u sicondu.

P hè per parallella. . Pudete avè parolle è linii paralleli, di ei avianu micca nunda di punti in cumuni, chì significheghjani micca mai.

Q hè per quocientu. U casu hè a risposta à un problema di divisionu.

R hè per u restu. U restu hè u cuntenutu sùbbitu in un problema di divisionu se u numaru pò esse diventatu uniformi.

S hè per risolvutu è suluzione. a suluzione à u prublema hè a risposta chì sà squadra. In matematica simplice, hè u numaru dopu à u signu ugguali. In i matematii più cumplessi, hè u valore di a variable (s) ignurita. Per esempiu, se u vostru figliolu viaghja à risolvi per x in questa equazzioni, 2x + 5 = 15, a suluzione hè 5, o u valore di x .

T hè per i termini Termini sò e numeri o partie di una equazioni chì sò siparati da u signu aghjunte, u signu di sustretazione o cumuli. I termini pò esse a suluzione per una equazioni trà e parèntesi nidificati.

U hè per ignuratu. Quandu u so zitellu hè travagliatu nantu à un prublema di matematica complexa, certi volte i valori di e variàbbili sò ignurati.

V hè per variàbile. Una variàbile hè a lettera chì hè stata postata per un valori scunnisciutu. Cela hè chì u valore pò varià secondu a suluzione di u restu di l'equazzioni.

W hè di numeri sani. Nummele chjucchi sò i nummari (o numeri) chì ùn sò negativu. Per esempiu, 0, 1, 2, 3, etc.

X hè per l'assi x. L'assi x hè a linea horizontali (passendu) di un gràficu numeru.

Y hè per y-axis U l'assi è l'u verticale (cullà) linea di un gràficu numeru.

Z hè per cero. Zero (0) hè un numeru senza valurizazioni. Ùn si ponite senza alcuni, è ùn hè nè negativu nè posittive.